Un ghiveci simtit!

Am o mare problema cu Ari, catelul meu: zgarma in toate ghivecele posibile din casa( si nu sunt putine), imprastie pamantul peste tot si o lasa pe mama fara o groaza de pamant necesar unui ghiveci, lucru ce o enerveaza teribil si o face sa ma ameninte de fiecare data ca il va da afara.

Eu il vreau pe Ari in casa, e prea alb si dragut sa stea in curte, asa ca m-am pus pe cautat modele de ghivece, poate poate dau peste ceva interesant... Si da, am gasit. Nu e chiar modelul pe care mi-l imaginam, nu e nici macar potrivit pentru situatia mea, pentru ca florile sunt chiar mult prea ingrijite, dar interesant clar este. Se conecteaza la usb si asigura o viata lunga si frumoasa florilor!

Ajunge!

Pe cine mint oare ? Mi te-ai fixat in cap si nu-nteleg de ce ... tu rascolesti in amintiri si niciodata nu-mi dai pace.Ma strigi si imi dai sperante false c-ai putea vreodata sa ma ierti ..cand de fapt tot ce doresti este sa imi chinui mintea cu amintirile frumoase ce le-am trait amandoi . Nu ne parea rau , nu ne durea .. nu simteam nimic .. ce repede se schimba totul .. nu mai sunt acele vremuri .. totul s-a dus , insa mintea mea tot mai spera la tine.Tot tu esti centrul dragostei mele...

Din nou .. stau iar si plang si-mi vars lacrimile pentru cine .. pentru tine ? Pentru cel care mi-a lasat un gol imens in inima ? Pentru vrajitoarea mintii mele . Pentru blestemul ce m-a facut sa te iubesc ?

Multe ganduri ma incearca , dar acum am realizat . Tu ma lovesti , eu ma ridic , tu nu-mi dai pace , nu zic nimic , tu m-ai lovit , eu te-am iertat , dar acum oare .. mai sunt legata ?

Nu stiu ! Nu pot ! Nu simt ! ... Nu simt ?! Iar ma pierd in intunericul inimii mele , iar ma inec in durerea pe care tu mi-ai provocat-o ? De ce a trebuit sa se intample asa ?! Ce ai facut tu din viata mea !? Nici eu nu cred ca mai stiu ...

Adorm acum plangand pe perna durerii , mai vars o ultima lacrima de ADIO si ma las purtata de gandurile negre in abisul care mi-a dat pana acum speranta .. care m-a lasat sa visez la tot ce era mai bun pentru noi doi . Ma duc inapoi . Il vreau ! Il simt ! Deja ma cufund in el si stiu ca unde voi pleca acum va fi capatul sperantelor pentru mine , insa dragostea ce eu ti-o voi purta si atunci in suflet sa nu mi-o uiti , sa nu mi-o pierzi .. sa ai grija de ea , caci a fost pretextul ce m-a tinut in viata pana acum . TU esti alinarea mea. TE IUBESC !

Un alt superb eseu a lu' Lari!

Jocul vietii

Inchisa in propriile-mi ganduri stand in masa amintirilor mele din visul ce a fost spulberat odata cu plecarea ta .

Daca as putea sa dau timpul inapoi nu m-as lasa prada ezitarii.Cu ce sunt eu de vina daca rodul dragostei noastre s-a prabusit?

Oare de ce ... ? Oare de ce acum stau singura si vars o lacrima pentru fiecare regret al meu si inund sufletul mintii mele cu amintiri amare ... de ce ?

Dar oare...eu sunt de vina?Oare printre aceste pareri de rau uitate de mult in intuneric .. se afla si a mea? Oare am gresit?De ce n-a fost de ajuns grija pe care ti-am purtat-o ora de ora , minut de minut , clipa de clipa ? Oare de ce ? Iar stau si imi coplesesc si mai mult sufletul de durere .

Acum stiu ... nu te mai am .Tu ti-ai ales calea .. ai plecat pe un drum al tau .. m-ai lasat singura sa plutesc in intuneric . M-ai lasat singur sa traiesc pe acest pamant lipsit de mila pentru cei ca mine..

Acum stiu .. am gandit gresit ... cum am putut crede ca te-am pierdut .. cum am putut gandii oare ca eu pe tine cu adevarat te-am avut .. ? Cum am putut sa-mi fac sperante pentru o iluzie scrisa-n stele cu firul viselor eterne ... ?

Acum stau .. stau singura si scriu in jurnalul asta blestemat . Oare daca ai fost o iluzie, daca tu chiar nu ai existat pentru mine, de ce te port si-acum in gand .. Nu trece minut fara ca macar un fir de speranta sa-mi zboare inapoi la tine

.

Deci, eu una sunt speechless.Povestea asta e scrisa de sormea cu o gramada de vreme in urma si eu de abia acum am vazut cat de frumos scrie. A participat la un concurs cu ea si a luat locul al doilea, dar eu sunt sigura ca merita primul loc. Doar e sormea, nu?:P

Invidia

INVÍDIE, invidii, s.f. Sentiment egoist de părere de rău, de necaz, de ciudă, provocat de succesele sau de situaţia bună a altuia; pizmă

Aha! Stiam eu ca aceasta definitie va cuprinde o gramada de lucruri rele, dar, sincera sa fiu, ma asteptam sa fie mai multe. Asa ca am mai cautat si...am gasit o lista de sinonime care se potrivesc perfect cu ceea ce vad zi de zi..

INVÍDIE s. ciudă, gelozie, necaz, pică, pizmă, pornire, ranchiună, (rar) înciudare, (pop.) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (înv., reg. şi fam.) parapon, (înv. şi reg., în Bucov.) băsău, (înv. şi reg.) măraz, scârbă, (reg.) pildă, zăcăşeală, zăcăşie, (prin Mold.) bănat, (Transilv.) dâcă, (Ban. şi Olt.) inat, (Mold.) poxie, (înv.) patos, răpştire, râvnire, zavistie, zavistnicie, (fam.) boală. (Îl roade ~; simte o ~ nestăpânită faţă de...)

Probabil ca nu sunt singura, dar sunt sigura ca m-am saturat pana peste de atata invidie. Oriunde, la orice ora din zi sau din noapte vei gasi macar o persoana care sa se ofere sa fie geloasa pe tine. Dar de ce ca pana la urma aveti amandoi ce manca si respirati acelasi aer. Doar pentru ca are alt destin cel de langa tine, trebuie sa l pizmuiesti si sa-i doresti tot ce e mai rau??

Daca am fi si am avea toti aceleasi lucruri, ce farmec ar mai avea viata? Da, traim cu dorinta de a ajunge cat mai sus-in orice plan-, dar nu si cu speranta ca in cele din urma cel de langa noi va claca si se va alege praful de el.(Sau cel putin asa ar trebui ).Si ca sa fii sigur ca drumul spre esec este cat mai drept, nu ar strica niste intrigi bine gandite in timpul in care ti-ai putea face propriul drum mai drept.

DA, si eu mor de ciuda cand mananca langa mine o ciocolata intreaga, pe cand eu reusesc doar 6 cuburi.Dar stiu ca si daca il invidiez, nu voi schimba nimic. Asa ca mai bine ma concentrez pe mine. Deci, gelozia vine din frustrare. Mai grav e cand aceasta este la cote ai inalte...si, cu parere de rau, vad ca multa lume e foarte frustrata.

Am trecut de stadiul in care credeam a voi putea schimba gandirea oamenilor cu calm si ratiune, dar tot imi ramane o urma de speranta ca lumea nu va mai fi asa, si ca totusi exista si oameni care se bucura pentru tine..

De ce..

Probabil ca va intrebati de ce m-am apucat sa scriu parti din jurnalul meu vechi..Simplu: asa am simtit nevoia.

Multi ma critica pentru ca sunt slaba. Da, sunt slaba si recunosc ca nu imi place asta. Deci, in niciun caz nu sunt slaba pentru ca asta imi doresc, cum multa lume spune. Sunt slaba pentru ca mi-e rau zi de zi, ora de ora. Nu ma plang, daca asta urma sa spuneti.M-am obisnuit. Stiu sa rad,sa iubesc, sa vorbesc cu prietenele la telefon, sa ma joc cu cateii etc..cu toate starile care ma incearca de-a lungul unei zile.

Mama si tata imi spun ca pun prea multe la suflet si de asta imi este si mai rau. Da, recunosc ca sunt mai sensibila decat ar trebui, dar daca s-ar vinde nesimtirea, as cumpara-o pe toata!! Cel putin asta e important, nu?:))

Prietenele mele nu prea stiu ce cred. Nici macar nu stiu daca vor citi ce scriu acum. Ele spun ca o sa-mi revin. Da, sunt sigura ca o sa-mi revin, dar va rog fetelor, nu va suparati pe mine ca nu ies mereu cand vreti voi in oras. Sa mananci iarasi ca un om normal nu e chiar usor si voi spuneti ca ma intelegeti, dar cateodata simt ca nu e asa. Dar cand nu o sa mai fie burta asta proasta, imi iau revansa! Promit!

Cristi...Cristi ajuta mult si stie si el asta, stie ca ii sunt recunoscatoare, asa ca nu mai intru in detalii:)

Asadar, am simtit nevoia sa clarific putin situatia- nevrand sa par vulnerabila cum mi s-a spus ca s-ar putea interpreta postarile- si sa le multumesc celor care m-au inteles cand mi-a fost rau! Si cum i-am spus si Corinei, astept happy end-ul ca sa rad de toate momentele astea.

Si abia astept sa mergem cu totii la un restaurant si sa manacam toate delicatesele posibile! plus tort cu martipan roz! yammy!!

19 aprilie 2006

"Am fost la Bucuresti. La doctor. Am slabit rau si ai mei sunt ingrijorati. Mi-au facut programare la doctorul Oproiu, la Medicover, pentru o consultatie si o endoscopie. Da, stiu, tocmai eu care nu suport sa vomit, trebuie sa ma chinui in halul asta! Am ajuns dimineata la clinica, eu fiind nemancata de ieri de la 6 seara. Nu ca as putea manca foarte mult, dar oricum. Era o groaza de lume la rand. O femeie de acolo mi-a spus sa nu imi fie frica, nu este asa de rau. Ea era la a 5a endoscopie. Eram transpirata si rece toata. Imi era rau. Am intrat cam dupa o ora de asteptat. M-a intrebat ce simptome am, m-a palpat pe stomac si mi-a spus ca ar fi mai bine sa fac o endoscopie. M-a pus pe partea stanga si mi-a spus sa respir adanc. Cred ca e cel mai aiurea sentiment sa-ti bage cineva un furtun destul de gros pe gat, alte doua persoane sa te tina pentru ca nu trebuie sa te misti si tu sa nu poti respira. Am inceput sa plang, dar am ajuns la concluzia in toata zapaceala aia ca ar fi mai bine totusi sa ma calmez daca vreau sa mai respir. Nu tin minte decat ca a spus la un moment dat ca mi-a ajuns si in intestinul subtire. Cand credeam ca se apropie salvarea mea- scoaterea tubului ala ingrozitor- am simtit cum tot ce exista in burta mea iese odata cu camera. Tind sa cred ca iesirea a fost mult mai rea decat intrarea in stomac. Cu ochii plansi si iesiti din orbite, intinsa pe pat, mi se spunea ca am reflux gastro-esofagian, cardia tot timpul deschisa- deci o foarte mare usurinta in a vomita- si , culmea, nu am avut ulcer. Mai mult, tratamentul pe care l-am urmat mi-a facut rau. Mai mult rau..dar ca o sa ma fac bine cu Motilium si Kreon. Ar fi bine totusi sa ma duc sa fac si un doppler ca sa-mi vada si celelalte organe.

O sa ma duc saptamana viitoare. Ce naiba sa mai fac. A ajuns sa-mi fie rau si dupa o felie de paine cu unt. O sa tin tratametul asta si sa speram ca imi va fi mai bine. Oricum, nu voi uita niciodata experienta de astazi...

P.s. Astazi e ziua lu' Cristi. Face 18 ani. E major, gata:d. Abia astep sa ma duc la ziua lui!Il iubesc:d"

1 decembrie 2005

"La multi ani! Asa ca de zi nationala!

Noroc ca stau acasa si azi si nu trebuie sa recuperam zilele in care a fost greva:d. Tu ce mai faci? Eu..deloc bine. Daca ai stii..mi-am facut analizele.

M-au pus sa beau bariu si mie aseara tocmai imi fusese rau. Mai mai sa vomit acolo... si mi-au spus ca am inceput de ulcer. Dar nu vreau sa mai stie nimeni asta, mai ales Cristi. A zis mama ca baietilor nu le plac fetele bolnavicioase. Mi-au dat Metronidazol, Losec, Eurovita si calciu si mi-au spus ca o sa ma simt mai bine. Mie totusi inca imi este rau dupa fiecare masa. Nu mai pot sa mananc decat un fel de mancare si ma simt asa de plina si imi vine sa vomit. Nu stiu ce sa ma mai fac. Sper ca isi va face repede efectul tratamentul asta pentru ca am inceput sa slabesc si nu imi place sa nu mai am fund..

Am uitat sa-ti spun ca saptamana trecuta de ziua noastra de 6 luni, Cristi mi-a dat un parfum ICE de la oriflame. A fost asa de dragut...il ador! Ma face sa-mi doreasc sa fiu sanatoasa, sa-mi revin cat mai repede!

Ma duc sa ma intind ca iar m-a luat raul. Sper ca data viitoare cand iti scriu sa-mi fie mai bine!"

21 noiembrie 2005

"Buna!

Hai k am inceput bine, nu mai imi mergea pixul bine. De fapt, nu ma simt nici eu prea bine, nu o sa scriu mult.

Azi a fost ziua lu' tata..a primit o groaza de cadouri si mi-a dat bani sa-i cumpar maine niste parfumuri pentru ca totusi asta nu a primit. Sper sa ma simt mai bine. Oricum trebuie sa-mi fac analizele pentru ca mi-e rau tot timpul de la stomac. Parca niciodata nu mi-a fost asa. Si tata mai spune si ca pun prea multe la suflet si mi se inchide stomacul la orice suparare. Sa fie oare din cauza ca sunt stresata si acum de Alina? De parca eu vreau sa fie asa...Oricum nu mai conteaza, stiu doar ca mi-e rau. Abia astept sa-mi treaca!

Am plecat, mai vorbim! pupici!"

Incantat de cunostinta!

Eu sunt Max, noul catel al Andreei si vreau sa stiti ca sunt cel mai dragalas lup care poate exista. Am doua luni si pentru ca oamenii la care stateam nu au mai vrut al catel, m-au adus aici. Si, sincer, e mult mai bine. Prima seara a fost mai grea ca Andre nu aflase de mine- ea era pleaca atunci cand am venit eu- si bunicul ei m-a bagat in magazie ca sa nu fug. Eu nu vroiam sa plec, dar ei nu stiau asta si am cam suferit de cald acolo, dar dimineata a venit Andreea si mi-a facut un adapost pe cinste. Si mi-a luat si bobite speciale pentru cateii de varsta mea, asa ca nu mai sunt obligat sa manac orezul ala fiert, care, fie vorba intre noi nu-i deloc bun.

Astazi am facut cunostinta cu Ari. E asa de alb...si pare asa cuminte, nu stiu de ce zic ei ca musca rau. Pe mine nici nu m-a bagat in seama. Si eu de ce sa fiu mai prost? L-am mirosit de cateva ori si l-am lasat in pace..las' ca vine el la mine. Si pana una alta, eu sunt mai mic decat el, dar sunt mai voinic!

V-am mai spus ca imi place rau aici, nu? Ei vor sa ma faca rau, ca asa au auzit ei ca trebuie sa fie un lup, dar mie imi place sa ma joc, si sa ma bag printre picioarele lor ca sa ma bage si pe mine in seama. E asa rau tataie ca nu ma lasa si pe mine liber...cum ma vede, cum imi pune lesa si tre sa stau singur acolo si ma zapacesc rau gainile alea, nu stiu ce au de fac zgomotul ala. Uff..noroc cu Andre ca mereu imi da drumul si pot sa-i incurc in voie.

Inca sunt in cunoasterea teritoriului, dar sunt sigur ca in cateva zile o sa invat totul si o sa am curajul sa ma duc si pana la bety, ca doar si ea e caine lup si sigur o sa ma placa. Abia astept!

They have the power!

Din categoria "ma fac de ras, deci exist", trebuie sa va prezint doua doamne in superba lor prestatie la , bineinteles, Otv, postul tuturor posibilitatilor:))

Sincer, nu am putut viziona niciun dintre filmulete pana la sfarsit (poate reusiti voi) ,oripilata fiind de imensitatea..degradarii lor morale, ca sa nu spun altfel. In rest, I'm speechless...

Femeie singura ..caut barbat !

Nu-mi vine sa cred ca s-a putut face asa ceva! S-a realizat o emisiune de matrimoniale si pare ca e pe bune..pe bune ca e penibila.

Nume: Mame singure

Postul: Kanal D

Cum urasc duminica pentru ca e cea mai linistita zi ever..satula de somn si fara pofta de alte activitati ce de obicei imi mai indulcesc starea de plictiseala acuta..am ajuns clienta fidela a telecomenzii. Si ia Andreea si zappeaza( habar am cum se scrie), poate poate gasesti ceva interesant! Daa...sigur..abia astept!

Intr-una din pauzele de la Dismissed de pe Mtv, am ajuns pe Kanal D, unde dau peste Dana Savuica, la fel de vorbareata ca de obicei. Rolul ei era de a-i introduce in scena pe domnii, prezentabili mai mult nu, care doreau cu ardoare sa-si gaseasca jumatatea, iubirea vietii. Nimic rau in asta, nu vreau sa par mai rautacioasa decat sunt, dar chiar asa sa te vada o tara intreaga?? Si domnii in cauza erau toti, cel putin asa am observat eu, o apa si-un pamant. De diverse varste, ba divortati-probabil satui de femeia de langa ei , ba burlaci convinsi toata viata, care insa acum au simtit ca e tare greu sa ai grija de tine singur si isi doresc o gospodina, dar sa fie o gospodina BUUUNNA.. din toate punctele de vedere, stiti voi faza aia cu "sa aiba sufletul maaare". Ba mai mult, unul dintre ei a spus ca viata fara femei in ea nu e frumoasa, corectat fiind de una dintre doamne: "adica fara o femeie, nu?" Daaa...da....asa vroia si el sa spuna.

Si daca domnii erau si mai mici(28 de ani) si mai mari (53 ani), nici preafrumoasele doritoare de un barbat.....barbat, nu s-au lasat mai prejos. Prima dintre ele, 49 de ani parca, isi dorea pe cineva mai puternic decat ea, sa aiba personalitate- adica o casa si o masina( s-a dat de gol)- sa nu fie gelos, ca ea este o super cantareata si trebuie s-o inteleaga ca are concerte si..ma rog..stim noi fetele, sa fie cel mai cel. Unul ba e prea vorbaret, altul prea timid, altul prea mic( era cazul, avea 28 de ani!!), ce sa mai, nu era prea multumita, oricum concluzia a fost trasa la un moment dat- a venit pentru a se face cunoscuta! Buna treaba, doamna, la cat mai multe...cantari!

Cea de-a doua era tinerica, imbracata cat de cat, o strica putin fata, dar per-ansamblu dadea bine. Barbatii..toti..stii pentru tine am venit in aceasta emisiune, complimente peste complimente, confesiuni, dulcegarii, iubire maxima.

- Andre, coboara ca au venit finii!

Shit! Cum, pierd eu bunatate de emisiune?!! Uoff, ce viata cruda, nu pot sa cred ca nu voi vedea minunatele perechi, poate totusi prind nunta lor, tot la televizor, bineinteles, nu cred ca se vor dezice..

Stiu ca sunt rea, dar indiferent de cat de disperata as fi, nu as face asa ceva,sa-mi dau intalnire intr-o emisiune??..c'mon..prefer sa ma fac de ras doar in fata catorva persoane. Le doresc totusi relatie frumoasa si viata lunga si, va rog, daca ma vedeti vreodata la o emisiune de genul asta, sunati si amintiti-mi ca...odata, demult..aveam minte!

eu..simt...

Niciun om pe lume nu-i doar un ostrov stingher si de sine statator; fiece om este o bucata din continent, o particica din intregul cel de capetenie. Daca marea ii smulge cu valurile un bulgare, Europa e imputinata cum ar fi orice limba de pamant sau mosia ta ori a prietenilor tai...

Moartea oricarui om ma vatama pe mine, fiindca ma aflu cuprins in omenire.

Si de aceea niciodata sa nu-ti pui intrebarea:

Pentru cine bat clopotele?

Pentru tine bat!

Sper ca toate problemele cu inundatiile sa se rezolve..sper ca nimeni sa nu mai moara de tanar, sper ca in cele din urma lumea va fi mai implinita, ca va putea zambi macar o data pe zi si nu in ultimul rand sper sa traim intr-o lume mai buna!

Pentru Ruxi:*

Mi-ai scris pe o bucatita de hartie..prin generala, cand eu eram mult prea copil, dar indragostita si prostuta, niste versuri, cu dedicatie. Nu stiu daca iti mai amintesti, dar vreau ca si tu sa faci exact acelasi lucru....

Sa stii sa crezi cand altii te insala, Sa te ridici cand altii te doboara, Sa stii sa razi cand sufletul iti plange, Sa-ti fie cald chiar daca afara ninge, Asta-i marea arta de-a INVINGE!

Si pe verso mi-a spus..

pentru ANDREEA Think about it!!! And let him go....

Eu nu o sa am insa aceeasi dedicatie..ci...

pentru tine RUXI...think about what I've told you and make it work!

P.S. stii ca te iubesc, nu?:)

La cumparaturi

Aminteam aseara de faptul ca am fost la cumparaturi in weekend...dar nu puteam sa nu povestesc mai pe larg cum a decurs minunata seara:) Asa ca...pe locuri, fiti gata, start! Era deja 17:30 si, in ciuda insistentelor mele de a merge chiar atunci la shopping, colegul meu de cheltuit bani avea mari retineri ca doar, vorba aia, o data pe saptamana e turneul ala impresionant de poker si nu ne putem permite sa pierdem 10$...am plecat totusi cu gandul( mai mult el decat eu:P) sa fim acasa la ora 9. Toate bune si frumoase, dar unde mergem?

-Nu vreau in Plaza, hai in Mall Vitan. -Ba, Pupica, las' ca am auzit eu niste chestii aiurea si nu mai merg o perioada acolo.

-Pai..atunci hai in Baneasa, eu si asa nu am fost acolo pana acum, ma initiezi tu!

Dupa 15 minute de mers si o ocolire de inca 10 pentru ca am ratat intrarea, iata-ne ajunsi in sfarsit. Nu stiu cum a nimerit Cristi, dar am intrat exact pe partea cu magazine pentru femei. Vroiam neaparat costum de baie, Etamul era langa mine, eu ce puteam face?! Am intrat, bineinteles! Cine ar fi rezistat?! Am probat 2 costume, dar eu niciodata nu cumpar asa de cum am intrat, asa ca am ajuns la un compromis: ii cautam lui adidasi, si pe urma umbla si el cu mine din magazin in magazin. Nu stiu insa cum s-a intamplat ca am stat mai mult dupa el, iar eu am ajuns sa cumpar doar din 2 magazine...De cum am intrat in Oviesse, am stiut ca imi voi lua multe de acolo..si asa a si fost! Rezultatul final: o jumatate de ora de stat in magazin si 4 bluze cumparate, o geanta si o pijama( O ador!). Cum de incaltat nu am gasit nimic pe gustul meu, ramanea doar costumul de baie sa mi-l mai iau si gata..mergeam in Carrefour:)) Ziceam mai sus ca niciodata nu cumpar din primul magazin in care intru..de fapt, cumpar exact din primul, dar doar dupa ce intru si in alte magazine. Ma bantuia costumul ala superb de la Etam, asa ca m-am intors fara niciun regret ca dau atatia bani pe el. Mall ul mall, oamenii plini de bani, coada la Etam...in fata mea, totalul de plata 740 ron. Eu- 150 ron. Semanam, nu? Asa am zis si eu.. La iesire ne astepta un Mercedes- nu stiu ce model- numai bun de castigat. Si stai si acolo la coada ca sa iei taloane de inscriere pentru tombola, ca doar vrem sa plecam in tur cu o super masina:))) 8 taloane, unul castigator- 1 expresso- pixul nu scria pe cartonul ala, markere nu mai aveau ( "le-au furat clientii"), ajungem in masina. Cand sa ma uit sa vad cati bani mai am, nu-i portofelul. Telefoane, aparat, tot , numai portofelul lipseste! Unde l--am lasat?! Nu mi s-a mai intamplat niciodata asa ceva! M-am intors cu speranta ca e totusi la Etam, numai acolo am fost asa cascata! Si da, era acolo, pus deoparte! Printre zambetul ironic al vanzatoarei si rusinea mea ca imi las portofelul pe masa altora de buna voie, il iau in cele din urma, multumesc mult si plec mult mai linistita, salivand din nou la ciocolatele expuse intr-unul dintre magazine. Eu= tare zapacita. Imi zicea mie Pupu ca niciodata nu stiu ce fac cu lucrurile din geanta, dar eu nu vroiam sa-l cred. E, uite ca mi s-a intamplat. Multumesc inca o data celor de la Etam pentru ca mi-au inapoiat portofelul. Multumesc si lui Cristi ca a avut rabadare la cumparaturi si a renuntat la turneu si multumesc si lui Ari si Zuri ca au fost cuminti si au stat mai bine de 5 ore singuri! Asa ca..e tare bine la cumparaturi daca ai bani, dar mai ales cap ca sa stii ce faci cu ei:))

Pupicii si cateii

E miercuri seara si eu ma simt de parca weekendul de abia s-a incheiat. De fapt, chiar asa si este- am avut parte de un sfarsit de saptamana prelungit.

Planuita de mai bine de o saptamana, plecarea mea la Bucuresti a avut un scop bine conturat: sa sarbatorim ziua Corinei si sa avem grija ( eu si Pupicu') de Zuri. Numai ca eu am fost exact cum zice zicala romaneasca..am plecat cu pisoiul, cu catelul cu purcelul, cu totul:)

Ramasa fara nicio geanta de voiaj cat de cat mai mica, a trebuit sa apelez( mai bine zis sa ma milogesc) la trollerul lui Mihaita, pentru ca trebuia neaparat sa-mi intre absolut totul - haine, geanta, sandale, lenjerie, mancarea lui Ari, castronul si scutecele lui Ari si trusa cu cosmetice- intr-un loc, nu-mi place sa am o groaza de bagaje. Bine, nu chiar totul..catelul a stat cu mine, in masina. Da, l-am luat si pe Ari, nu v-am zis ca am plecat cu toate dupa mine? Apropo de Ari si masina...a fost groaznic, nu a avut deloc stare, un mare zapacit care pe deasupra a mai facut si pishu pe bancheta din spate, spre disperarea mea, dar mai ales a lui Cristi! Am ajuns in cele din urma la Zuri, care a reactionat neasteptat de bine in fata lui Ari. Au fost niste draguti, s-au alergat, au mancat si s-au jucat pana au adormit..cu noi in pat. Cu ocazia asta am invatat si ce inseamna sa ai catei in cap:)) Nu stiu cum fac, dar cand sunt la Bucuresti, niciodata nu pot adormi inainte de 4. Asa s-a intamplat si acum, astfel ca am dormit sambata cam toata ziua. Cam pana cand m-au sunat ai mei si mi-au spus ca mai au 100 de km pana ajung si ca ma roaga sa le iau mici si tigari din carrefour..great...Pupicu, trezeste-te, trebuie sa plecam, si, vorbesc serios! Cu greu am reusit sa iesim din casa, din cauza cateilor care erau mult mai nerabdatori ca noi sa ajunga afara. Acum vine partea grea...i-am anuntat deja de 4 zile pe ai mei ca vreau si eu bani sa-mi cumpar haine, dar intrebarea: "Cati bani vrei?" ma omoara! Daca le zic cat vreau, nu imi dau, daca le zic mai putin, imi dau dar, imi striga de fiecare data cand mai am nevoie de ceva. Exact asa s-a intamplat si de data asta..le-am spus sa-mi dea cat sa nu-mi scoata ochii,au insistat sa le spun, mi-au dat cam cat le-am zis eu si bineinteles ca seara mi-au facut capul calendar. Uff...parintii astia! Fericita ca am bani- fusesem "la cersit" si la tataie si una dintre matusi- am plecat la cumparaturi, lucru extrem de neplacut pentru Cristi daca nu trebuia sa-si caute si el de incaltat. Spre surprinderea noastra, Zuri si Ari erau intregi la venirea acasa. Adica Ari chiar a fost baiat cuminte si nu a muscat-o rau pe Zuri sau Zuri a fost fetita buna si nu i-a facut nimic daca zapacitul meu a muscat-o. Phiu...ce zi! Duminica au venit Corina si Marius de la Festivalul de la Sighisoara, am socializat:)), iar luni am fost la film. Am tot ocolit sa vad "Don't mess with the Zohan" , dar nu am mai ras de mult timp atat de rau la un film, mai ales la cinematograf. Bineinteles ca am adormit tot pe la 4 dimineata si trezirea noastra de la ora 10, marti, s-a transformat in ora 12:30. Destul de matinali totusi, fata de zilele precedente. Iti dai seama ca marti nu am fost buna de nimic, iar azi m-am trezit doar ca sa mananc. Dar nu ma plang, m-am simtit bine, am scapat putin de monotonia vacantei si abia astept sa plec la mare:d P.s: Corina, iarta-ma daca am pus ce haine nu trebuiau la spalat, iar daca nu iti gasesti ceva la locul lui, give me a call:d

Povestea omului care merge pe sarma

A fost odata un om care o viata intreaga a incercat sa mearga pe sarma. Si, dupa multa truda a reusit, si atunci si-a luat sarma si a plecat in targ; a legat sarma dintr-un capat al targului in celalalt si a inceput sa mearga pe ea. Sarma era veche si s-a rupt. Atunci omul a cazut si a spus: " O viata intreaga inveti ca sa ajungi ceva si , cand crezi ca ai terminat, iar trebuie sa inveti. Uite si eu acum am cazut , mi-am rupt piciorul si cand s-o insanatosi iar trebuie sa invat sa merg pe sarma.

Si daca mereu inveti, cand te opresti tot nimic nu esti! Si atunci iti aduci aminte ca ai uitat sa fii copil! De ce? Fiindca invatai!

Funny cakes

M-am saturat sa vad peste tot retete de slabit, aparate, plasturi si alte tampenii! Nu inteleg de ce in toate revistele si pe toate forumurile sunt publicate sute de metode de a slabi, pe cand pentru a te ingrasa gasesti cu mare greutate cateva.

Sunt intr- o perioada in care vreau sa ma ingras si cu diversele mele probleme cu stomacul, tot mananc zilnic ciocolata. Mai putin azi... Nu am avut decat o cutie de Kinder si , pentru ca nu stau intr-o zona cu prea multe magazine, astazi am cam postit. De fapt, nu prea mi-a iesit. Am mancat virtual zeci de torturi in diverse forme care mai de care si inca ma minunez de cat de profesionisti sunt cofetarii respectivi. Voi posta cateva modele tare amuzante, asta asa ca sa nu fiu singura care a salivat la minunatiile astea:)

"Stau si eu aici cu tine!"

Au trecut deja 3 zile de cand au plecat ai mei in concediu. A..nu nu nu! Nu sunt singura! De fapt, la mine in casa este mai mare agitatie decat intr-o perioada obisnuita. De ce? Pai..matusa mea a fost rugata sa stea cu noi ( cu mine si cu Lari) cat timp ai nostrii sunt plecati. Ea nu ar fi o problema, e la fel de zapacita ca si mine, insa Mihaitza, verisorul meu de 8 ani e un adevarat viezure prin casa. Si daca intr-o zi placuta de vara, prezenta lui in casa este destul de rara, ai mei si-au ales prostul moment de a pleca exact atunci cand vremea s-a stricat. Si da, normal, Mishu sta in casa, peste tot, in toate camerele, sunt eu, e si el, orice fac eu, trebuie sa faca si el. Sa nu ma intelegeti gresit, il iubesc ca e un scump cand vrea el si le povestesc tuturor nazbatiile pe care le face, dar parca sunt mai amuzante cand le face in prezenta altora! Vazusem la Tv ca va ploua si va fi innorat, asa ca ziua de miercuri mi-o planificasem ca zi de leneveala, doar sunt in vacanta. M-am trezit pe la 10 jumate si nici nu am apucat bine sa manac, apare Mihaitza: - Pot sa ma joc si eu la calculator..hai te rooooggg! - Pai vreau si eu sa stau, mai bine du te si mananca.. - Nu mi-e foame! - Bine, hai spala-te si schimba-te si vezi ce fac mamaia si tataie. - Nu am periuta si nu ies din casa pentru ca tuna si mi-e frica! GOOOD!!! deja incep sa ma enervez...am inchis usa la camera, dar am avut proasta inspiratie sa-l las pe Ari pe hol. Nici nu au trecut 3 minute, cand aud tipand:"Ari esti un nesimtit, pleaca de aici! Andreeeeee!!!" Nu se poate, iar incepe...era pe hol, cocotat pe fotoliu speriat de mogaldeata mea de catel. L-am luat pe Ari in brate si i-am spus sa se duca jos, pana il tin eu in brate. Intru in camera, Mihai dupa mine, in pat, isi luase niste bonibon si incepe sa manace. Cum catelul meu e cel mai pofticios posibil, incepe sa planga, sa latre, sa se transforme ( cum ii spun eu:p) si incep si mai tare sa ma enervez si ii zic iarasi sa plece. Nimic...salvarea mea a fost Lari, care enervata ca a fost trezita de urletele lui, ii ia la goana si se ia dupa el pe scari. Ce pot spune, vreo 2 ore am stat linistita. Problema vine dupa masa de pranz, eu inca somnoroasa, el plin de viata. Il las sa se joace pe calculator, numai ca nu se multumeste cu volumul aproape maxim, trebuie sa reproduca el insusi sunetele motorului. Se plictiseste mai repede decat m-am asteptat si cand credeam ca voi sta in sfarsit linistita, incepe sa se ia iar de Ari si el il musca din nou. Numai ca de data asta, Mishu al meu incepe sa planga in toata regula! Tocmai cand vroiam si eu sa dorm! Linisteste-l pe Mihai, dar si catelul, ca altfel nu rezolv nimic. Noroc cu animalele astea ca obosesc mai repede. Ari adoarme, ma pun si eu in pat, Mihaitza langa noi. Suparat ca nu il las sa faca niciun zgomot, pleaca si doarme in alta camera. Phiu...chiar am dormit:d Imi era dor de Pupicu' dar prea putin dispusa sa ies in oras, asa ca l-am chemat la mine la un film. Inainte- instruirea lu' Mishu: " Cat e Cristi aici, sa nu vii in camera! Vreau sa ma uit linistita la film!" Da aprobator din cap, eu sper sa fii inteles si astept vizita. Trec 5 minute, 10, nu apre Mihaitza. Wow, chiar m-a ascultat, nu-mi vine sa cred! - Ooaa.. Nestea! yamy!...si duce sticla la gura si nu se mai opreste Nu "salut Cristi", nu "pot sa beau si eu", nu nimic. Am chemat-o pe matusa mea, l-a luat, numai ca asta s-a intamplat pentru 2-3 minute. S-a hotarat ca sta cu noi la film. Pentru ca stiam ca matusa mea are de invatat pentru disertatie, l-am primit cu conditia sa se uite si el ca omu' la film. A..pai asa cine mai cauta prin toate sertarele dulciuri si cine il mai zgandarea pe Ari?? Incepe si Cristi sa se minuneze de activitatea existenta in casa mea si il invit sa stea o zi aici. Refuza categoric. Suportam cu stoicism zgomotul de fundal, care, nu , nu era de la film, si asteptam finalul. Devine interesant filmul- am uitat sa spun ca ne uitam la un thriller. Se presupune ca ar fi o crima. Sange pe o fereastra. Explicatia lu' Mishu- ketchup. Bine, adevarul e ca atat cat s-a uitat el nu a s-a aratat nici o crima, doar se vorbea despre si muzica aia il speria. Cand am considerat ca vor aparea chestii mai "de speriat" l-am rugat sa se duca jos, sa nu viseze urat. - Mi-e frica! Nu pooottt! - Hai ma Mihaitza ca te duce Cristi..si iese Cristi pe hol si il cheama. - Nu merge..mi-e frica..aprinde lumina! Se aprinde si lumina, vine si matusa mea sus sa-l ia in cele din urma si pleaca, insa nu inainte sa-si ia la revedere si sa ne spuna sa-i povestim si lui cum se termina filmul:))) Iubesc copiii, dar dupa intamplarile de azi, cred ca imi plac mai tare copiii cuminti. Si cum se zice ca de ce ti-e frica nu scapi, primul meu copil cred ca va fi la fel de nazbatios ca Mihaitza. Sper doar ca sa nu fie mai rau:))

Alvin and the chipmunks... si copiii

Sunt deja 2 zile de cand ma plictisesc groaznic..afara e prea urat sa stau, am facut cam tot ce trebuie prin casa, pe net si daca vreau nu pot sta mai mult de o jumatate de ora...deci, nu-mi ramane decat sa ma uit la filme. Stiu, eu care nu suport sa ma uit la filme singura..dar, nevoia te invata:))

Dupa ce ziua m-am uitat la April Fool's Day (chiar daca Pupicu' mi-a zis ca toata lumea zice ca e o porcarie, mie mi-a placut), noaptea am hotarat ca ar cam trebui sa ma uit la o comedie, nu de alta dar nu sunt asa de pregatita incat sa infrunt ploaia cu un thriller. Dupa lungi cautari , gandiri si razgandiri , am ales un film de animatie( primul pe care il vad in viata mea) , Alvin and the chipmunks. Probabil cu toti il stiti si l-ati placut, dar eu trebuie sa recunosc ca am dat play cu sufletul indoit. Dar pana la urma, nu aveam nimic interesant de facut si cum nici nu puteam dormi, am zis ca totusi ar trebui sa incerc. Concluzia? Super film! Veveritele erau absolut adorabile! Nu m-am gandit niciodata cum ar fi ca animalutele mele sa-mi vorbesca si sa-mi cante, dar Alvin, Simon si Theodore m-au facut sa le iubesc si mai tare! Cred ca ar fi tare interesant sa-mi faca si mie Ari un cantecel, macar unul de "noapte buna", dar nu cred ca e cazul sa-mi fac sperante atat de mari:) Nu mi s-a mai intamplat sa rad singura, dar aseara m-am simtit ca atunci cand ma uitam la desene animate si am adormit cu zambetul pe buze. Foarte incantata de filmul tocmai vizionat, am zis ca cea mai buna idee e sa ii pun si pe sora si verisorii mei sa se uite, doar doar s-or mai linisti si ei. Lorena( 12 ani) a fost foarte incantat de idee, Mihaita(8 ani) m-a intrebat imediat daca il poate vede si maine, iar pe sormea, Lari( aproape 14 ani) de abia am convins-o. s-au mutat cu totii in camera mea, toate bune si frumoase, incepe filmul! Vin dupa o jumatate de ora sa vad cam pe unde au ajuns si o gasesc pe Lorena pe jos, jucandu-se cu catelul si pe Mihai fara stare in pat. I-am asigurat ca va fi super mai departe si am plecat jos, sa bag la spalat. Pana sa urc scarile il vad pe Mihai cu Ari, se plangea ca nu il lasa in pace. Urc, Lari tocmai se muta cu tot cu perna la ea in camera, spunandu-mi ca poate il vede diseara. Singura care se mai uita cat de cat era Lorena. Deja dezamagita ca nu le place, am plecat sa strang rufele pe hol, cand, dupa 5 minute vine si Lorena sa se joace cu catelul. Si uite asa, au plecat cu totii din fata monitorului. Nu le-am mai spus nimic, dar nici acum nu pot intelege cum la un film animat nu se pot uita pe cand toate tampeniile alea cu monstrii si roboti sunt printre preferatele lor. Chiar daca am probleme cu intelegerea generatiilor viitoare, nu voi face prea multe eforturi deocamdata si imi ramane sa spun ca , pentru mine, o animatie este indeajuns de vesela pentru o zi plictisitoare!

Declaratie de dragoste

- Andre, uite, mami si tati au aflat astazi ca barza o sa-ti aduca un fratior. - Cum un fratior? Eu vreau o surioara! Daca e baiat, eu nu il vreau langa mine! Cam asta a fost toata discutia la aflarea rezultatului ecografiei.Stiu totusi si momentul cand m-a intrebat tata daca imi este frica sa raman in casa ( aveam 5 ani si jumatate) pentru ca ei trebuie neaparat sa o ia pe surioara mea( nu mai vroiau sa ma contrazica) de la Doamna Barza. Aproape adormita, le-am spus ca nu mi-e frica, dar sa vina repede pentru ca vreau s-o vad. Si da, am vazut-o peste cateva zile si era fata. Spre surprinderea familiei si a doctorilor. La ecograf era baiat, eu vroiam o surioara. Se pare ca dorinta mea a fost mai puternica decat stiinta si asa a aparut Lari. Lari, numele de alint de la Larisa. Pentru toti e Ioana, numai eu ii spun Lari. Si, poate culmea, dar niciodata nu am gresit spunandu-i altfel! Si nici nu o voi face:) Am vrut sa scriu neaparat despre Lari , pentru ca, ea ,chiar daca este cu mult mai mica decat mine, este cea cu care ma mandresc. Pana acum un an, nu ne-am inteles foarte bine, eu mare, vroiam sa faca ce spun , ea mica si incapatanata, facea exact pe dos decat vroiam. Nu era zi in care sa nu ne ciondanim si sa ne reprosam una alteia cine stie ce prostii. Dar de cand am plecat la Bucuresti s-a schimbat totul...vorbim mai mult, mai des, ne dam sfaturi, ne acoperim una pe cealalta si ,cand trebuie, ne mai si certam ca altfel nu am mai fi surori:)) Stiu ca citeste ce scriu acum si i-am promis de vreo 2 zile sa-i pun niste desene facute de ea in photoshop, dar, iarta-ma, Lari, nu am avut dispozitia necesara. Legat de activitatea extra-scolara a surorii mele, ea stie foarte bine ca nu sunt de acord ca pierde atata vreme in fata calculatorului, dar face si lucruri productive: lucreaza in photoshop, modereaza forumuri, scrie compuneri si poezii, lucruri de care sunt sigura ca eu sunt mai mandra decat este ea. Am multe de invatat de la Lari, imi place ca se maturizeaza si sper ca stie ca eu mereu o voi ajuta cu atata cat pot! ( daca nu stiai, acum aflii:d). Sunt cam sentimentalista in momentul asta, lucru pe care nu imi place sa-l arat foarte des, dar sunt convinsa ca cei care au frati sau surori ma inteleg foarte bine, iar cei care nu au, va asigur ca v-ati dori pe cineva ca Lari! Voi posta si niste imagini facute de ea, printre care si portetul meu, despre care a recunoscut ca nu a invatat sa faca inca o gura inchisa..oricum seamna:))))..stiu stiu,nicio problema, radeti:))